Amintiti din copilărie

Când mă uit în urmă văd gusturi și mirosuri, văd fețe de oameni, nu oameni întregi, văd anotimpuri și emoții sub forma unor respirații lungi, văd vârfuri abstracte și văi reale prin care am umblat. Mintea reține detaliul sau întregul…

Casa bunicilor din Jucu mi se părea cât o catedrală când aveam 12 ani. De fapt ea are doar două camere și un antreu, iar dacă nu sunt atent, dau cu capul în tocul ușii când intru. Casa îmi pare…

În satul bunicilor e toamnă. Dacă în alte amintiri eram copil în vacanță, acum sunt om mare. Bunicii au rămas la vârsta copilăriei mele, neschimbați. Bunicul are o cămașă gri care a fost cândva albă, cu mânecile suflecate. La piept,…

Că tot e săptămâna Untold, să va zic o întâmplare, tot din lumea aceea a adolescenței mele zbuciumate și fără griji. Discoteca la Jucu ținea toată noaptea de sâmbătă, sau aproape toată noaptea. Se spărgea pe la 3 dimineața. Dacă…

M-am tuns de curând la aceeași frizerie la care mă tund de obicei, pe Baba Novac. Sunt acolo cinci doamne care tund bine, într-un fel old-school, dar bine. Una dintre ele o cunoaște pe mama când era tânără. Atât de…

Am prins puțini ani din perioada colectivizării. Eram copil când a izbucnit revoluția. O amintire însă le domină toate celelalte din perioada aceea. În comunismul nostru, pământurile se lucrau voluntar, planificat și sistematic, iar roadele pământului se împărțeau tuturor celor…