Că tot e săptămâna Untold, să va zic o întâmplare, tot din lumea aceea a adolescenței mele zbuciumate și fără griji.
Discoteca la Jucu ținea toată noaptea de sâmbătă, sau aproape toată noaptea. Se spărgea pe la 3 dimineața.
Dacă grupul în care eram mai avea energie pentru pierdut vremea, ne luam “ceva” la mână înainte de a pleca și mergeam prin locurile noastre de “after party”. Adică pe un șanț mai în capătul satului sau în curtea bisericii, lânga cimitir.
Nu am înțeles niciodată de ce ne retrăgeam fix lângă cimitir dar, niciodată în cei 7-8 ani cât mergeam în vacanțe, nu mi s-a întâmplat să am vreo experiență ciudată din cauza cimitirului.
Cumva, se respecta zicala, “morții cu morții și vii cu vii.”
Într-o sâmbătă noaptea, după ce ne-am plictisit de discoteca, adevărul e ca DJ-ul nostru Cristi era destul de fidel playlist-ului său și deja le știam pe dinafară ordinea melodiilor, ne-am hotărât să mai stăm la pierdut vremea. În nopatea aceea ne-am oprit pe terenul de fotbal.
Capătul satului era prea departe si la biserica am zis că nu mergem pentru că era ceva sărbătoare importantă duminica. Cineva din grupul nostru a zis ca ar vrea porumb prăjit. Eu am zis ca merg la o mătușă din sat ce avea grădină să “împrumut” vreo zece ciucalăi. Îi știam câinele bine. Ceilalți băieți au rămas să se ocupe de foc.
După vreo 20 de minute, cât mi-a luat mie să merg la gradina mătușii, mă întorc și vad pe terenul de fotbal un foc frumos. Punem noi porumbul la prăjit, îl.mancam, mai povestim și se crapă de ziuă. Fiecare o ia spre casa lui.
Duminica pe la amiaz mă trezește bunica cu o cană de apa în cap. Mă speriu, mă trezesc o vad pe bunica cu năframa într-o parte. Era bai dacă era în partea aceea naframa.
“Unde ai fost azi noapte? ” Eu zic ca am fost la discotecă în sat și apoi întreb eu de ce mă întreabă.
Îmi spune că a zis popa la biserică ca azi noapte, niște bețivi au făcut foc pe terenul de fotbal și au folosit o parte din lemnul de la banca de rezerve. Abia când a zis bunica de banca de rezerve, m-am întrebat și eu de unde au avut prietenii mei lemnele de foc… Hmm, dacă mințeam, se prindea.
Am alterat cumva realitatea. Așa că i-am zis că am trecut și eu pe acolo când am venit acasă, căci era în drum și când am ajuns eu focul era deja făcut și nu am stat decât 5 minute.
În ziua aceea, echipa de fotbal avea meci în deplasare. Atâta noroc am avut.
