Casa bunicilor și percepția timpului
Casa bunicilor din Jucu mi se părea cât o catedrală când aveam 12 ani. De fapt ea are doar două camere și un antreu, iar dacă nu sunt atent, dau cu capul în tocul ușii când intru. Casa îmi pare…
A fost odată
Când mă uit în urmă văd gusturi și mirosuri, văd fețe de oameni, nu oameni întregi, văd anotimpuri și emoții sub forma unor respirații lungi, văd vârfuri abstracte și văi reale prin care am umblat. Mintea reține detaliul sau întregul…
Bărbații “urlători”
Despre bărbații “urlători” și băutura cu gust de șoric de porc 1. Ce fac bărbații care nu au talent la muzică? În mod normal, ai zice că fac altceva decât muzică. Ei, finlandezii au găsit o altă soluție. Au format…
O bunică la oraș
Bunica e un soi aparte de om. E părinte, profesor, prieten.
Ultimul “Rev”
Era după-amiaza ultimei zi din 1996. Eu eram major de câteva luni iar în anul următor terminam liceul. Atunci, în acel an, am făcut trecerea de la Rev la Revelion. “Rev-ul” era petrecerea cu prietenii de final de an, un…
Zâmbesc iar
Acum mai bine șase de ani, într-o lună de vară eram la terasa din Engels la o bere cu niște amici. Unul dintre ei era stomatolog. Am băut câteva beri, apoi, în mod natural, am început să râdem și să…