Pentru cei născuți înainte de anii ’90, timpul pare să nu mai ajungă.
Este o senzație ciudată când ajungi la jumătatea zilei și simți că ar fi trebuit să treacă mai puțin timp. Te sperii când vezi în calendar întâlniri din oră în oră, aniversări ale copiilor de la școală și grădiniță, 7 grupuri de chat în care, la fiecare 10 minute, cineva simte nevoia să completeze ceea ce a spus altcineva în urmă cu 2 ore.
Te duci pe rețele sociale să tragi cu ochiul unde s-au dus în concediu X cu Y. Apoi, citești toate comentariile aiurea la o postare care de fapt nu te interesează, dar dacă tot erau la un scroll down, de ce nu.
Te îngrijorezi când vezi că ai 7.152 de poze în telefon care s-ar pierde dacă pierzi telefonul, și nu ai timp să le selectezi și să le arhivezi undeva. Dar treci rapid peste acest gând. Cine are vreme să se uite la toate pozele?
În timp ce citești acest text, este posibil să fi primit un email important, iar mintea ta încearcă să îți amintească să pui un reminder pentru când termini de citit. Și un coleg sau o colegă simte nevoia să îți trimită un video cu Pescobar sau ceva filmulețe amuzante de pe TikTok pe care nu o să le vezi pentru că ai și uitat de ele.
Suntem tentați să comparăm trecerea timpului de acum cu timpul din perioada tinereții noastre. Nu are sens să explic în multe cuvinte de ce această comparație este greșită. Este greșită din cauza faptului că, în viața noastră de acum, față de viața noastră de atunci, apare un ingredient care schimbă complet existența. Se numește tehnologia, este la îndemână și este nelimitată.
Pentru un nativ digital, o persoană născută după 2000, nu există timp fără tehnologie. Ei nu știu cum este viața fără telefon. Pur și simplu nu o pot imagina și se gândesc cu groază la o zi din viața lor în trecutul nostru fără YouTube, Netflix, TikTok, Snapchat, WhatsApp. Acea viață pare de neconceput.
Partea bună e că suntem norocoși să prindem o perioadă de tranziție, pe scara istoriei, foarte scurtă (cam 20 de ani), în care timpul încă exista fără tehnologia de azi și apoi timpul cu tehnologie.
Noi, cei născuți înainte de anii ’80-’90, am început să învățăm să trăim cu telefonul în pat. Cei mai tineri s-au născut cu telefonul lipit de mână. Partea mai puțin bună este că această situație creează un fel de nemulțumire greu de explicat.
Expresia “pe vremea noastră”, pe care au spus-o și părinții noștri și bunicii noștri, nu conține atâta frustrare în ea precum acum. Am adunat câteva exemple care explică de ce simțim că timpul nu ne ajunge. Timpul de fapt este același, noi suntem aceiași, Pământul se învârte la fel, percepția noastră este însă alterată de tehnologie.
1. The average screen time spent by users aged 16 to 64 across media platforms and different devices is 6 hours 37 minutes per day. (Data Reportal)
2. An average person spends 4.8 hours a day i.e. 1/3 of daily waking hours, on their phones per Data.ai.
3. 51% of U.S. parents reported giving 3 hours and above for screen time other than homework to their children. (Insider Intelligence)
4. Gen-Z are the most glued to a phone screen among all generations. 76.3% of Gen-Z are more glued to their phones than they would like, per a survey of over 2600 Americans. (Simple Texting)
5. On average, Americans check their phones 344 times per day i.e. once every 4 minutes per a survey of 1000 adults. (elitecontentmarketer.com)
6. 74% of us can’t leave our phones at home without feeling uncomfortable.
7. Women spend more time on their phones than men. 78% of women spend more time with their phones than with their romantic partners. (Sell cell)
8. Boys had a higher screen time as compared to girls, whether they were a tween or a teen. 64% of boys between ages 8 to 18 spend it watching online videos (Common sense media)
